Ce ne mai învață nopțile. Albe.

Când un deadline se întâlnește cu o cană de cafea mare cât capul tău, se iau de mână și petrec o noapte albă împreună. Cu toate prostiile găsite prin frigider, c-așa se cade.

Și tu, acesta, care n-ai avut grijă de deadline și de noaptea ta albă care numai albă nu trebuia să fie, începi să-nveți:

  • căpșunile nu țin de foame. Și nici nu se mănâncă în timp ce tastezi;
  • nu e nimic suspect în a căuta țânțari pe pereți fiindcă ți se pare că e prea liniște în cameră;
  • ai prea multe cărți în bibliotecă;
  • ai dubluri în bibliotecă;
  • e bine că n-ai pisică, altfel s-ar fi dus naibii toată munca;
  • prioritizează: chat first, work after. Ah, asta era invers;
  • refill-ul congelatorului cu înghețată se face la minim o zi, nu la 2-3 ore;
  • dacă ai rămas cu un singur ochi, află că se poate și mai rău bine;
  • număratul mașinilor din parcare la 4 dimineața e mai distractiv acum decât era în copilărie;
  • statisticile sunt absolut fermecătoare când se crapă de ziuă;
  • ziua ta e prea departe în calendar, adu-o mai aproape, în locuri mai mișto;
  • cafeaua n-are sens dacă nu-i băută cu lingurița;
  • dacă n-ai o cană mare și portocalie în dulap, nu te mai obosi.

Rezumat: decizia de a bea cafea la 6 seara e una cu simț de răspundere. Hai, înapoi la treabă!

Share This:

Comments

comments

Leave a Reply